Revista de Rugaciuni si Spiritualitate - Crestinism, Iudaism, Islamism ( Islam ), Hinduism, Budism ( Buddhism )

Traditii, Sarbatori, Obiceiuri populare

Saptamana Patimilor 14 apr. - 20 apr. 2014

Traditii si obiceiuri

Saptamana dinaintea Duminicii Pastelui este numita Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, aceasta saptamana avand menirea de a pregati pe credinciosi pentru Marele Miracol al Invierii, care a facut posibila salvarea oamenilor prin sacrificiul lui Iisus Christos. Traditiile acestei saptamani sunt: linistea, reculegerea, tristetea, focurile ritualice, postul - acum, mai mult ca oricand , curatenie trupeasca si spirituala, ingrijirea hainelor noi pentru Paste, impartasirea la biserica si, desigur, iertarea intre oameni. Numita, in Bihor si Maramures, Saptamana Neagra, se lucreaza de obicei de luni pana joi, cand lucrul pe camp inceteaza. Traditia arata ca saptamana se desfasoara astfel : luni si marti se citesc Evangheliile, iar miercuri se tine post negru.
Citeste...


Editorial

Zilele patimilor - Pastele intre lumi

De multi ani ma preocupa lumea in care traim, cu obiceiurile. Oare cati dintre noi cunoastem care este sensul sarbatorilor crestine si al obiceiurilor care vin sub forma de pachet alaturi de acestea, fara ca sa avem habar ce sens au si mai ales ce origine au?! In cele ce urmeaza vom incerca sa limpezim unele dintre aceste traditii, spre a fi mai constienti de acestea.
In curand ne aflam in Saptamana Patimilor si putini cunoastem evenimentele concrete care au avut loc in aceste zile. Saptamana pascala incepe cu Duminica Floriilor, cu asa-numita Intrare in Ierusalim. Mii de locuitori ai orasului si pelerini care venisera acolo pentru a celebra Pastele evreiesc, l-au primit pe Cel care intrase calare pe un magar pe poarta mare a cetatii, cu coronite de palmier si maslin. Obiceiul nu este, desigur, un obicei traditional evreiesc, ci reprezinta un import din cultura babiloniana a zeitei Inanna-Istar, intruchipare a fortelor vegetatiei si fertilitatii. Aceste mase de oameni striga „Osana” catre Cel care pasea astfel in cetate, implinind o veche profetie. Este interesant sa ne intrebam cum se poate ca aceleasi voci care duminica rosteau cuvinte de slava catre calaretul magarusului, peste abia cinci zile sa strige, tot in cor, in piata mare a cetatii „Rastigneste-l!”. Probabil ca acei oameni care l-au intampinat ca pe un zeu pagan al primaverii nu stiau de fapt cine este Christos Iisus.
In ziua urmatoare, Lunea Mare, au loc doua evenimente semnificative. Sub imaginea metaforica a blestemarii smochinului are loc o atitudine de respingere ferma a vechiului ascetism care se practica la Bethfaghe (in traducere Casa Smochinului) si care aducea in omenire nu o mantuire a fortelor raului, ci o alungare a acestora spre oamenii care nu practicau in mod constant meditatia si rugaciunea. Apoi, are loc evenimentul cutremurator al unei alte respingeri, anume respingerea decaderii vechii religii mozaice, care facuse din Templul lui Solomon, din casa Tatalui Ceresc, un iarmaroc.
Citeste...


Traditii, Sarbatori, Obiceiuri populare

Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste - 20 apr. 2014

Origini - Pastele

Pastele – chiar daca nu sub forma pe care o cunoastem astazi - a fost sarbatorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai tarziu au fost sarbatorile lui Ianus, cand apar si ouale rosii. Denumirea acestei sarbatori vine de la ebraicul „pesah” care inseamna „trecere”. In Vulgata acesta a fost tradus prin expresia „transitus Domini” – trecerea Domnului, devenita in engleza iacobina „passover”, la catolici fiind „passione” adica suferinta, din grecescul „pascho”- sufar, „paschei”- sufera; in germana este „der Ostern”. Oricum, denumirea de Paste a ramas si este foarte veche.
In ceea ce priveste ouale vopsite, exista numeroase legende, dintre care cea mai cunoscuta este cea care spune ca Maica Domnului avea un cos cu oua pe care l-a pus la poalele Crucii Rastignirii lui Iisus Christos, iar sangele Domnului a curs pe ouale albe si le-a rosit. O alta frumoasa legenda spune ca vestea Invierii n-a fost crezuta si se discuta mult in pietele publice. O femeie credincioasa, care precupetea un cos cu oua, a rostit amarata: „Nu credeti voi ?! Veti crede cand se vor rosi ouale acestea !” Si… ouale s-au rosit !
Citeste...


Editorial

Pastele Cosmic

Omul cunoaste cu adevarat dumnezeirea atunci cand o poate privi pe aceasta ca pe un fapt obiectiv, universal si nu drept o experienta subiectiva, limitata la propriile conceptii. Altfel ar trai intr-o contradictie cu realitatea insasi. Caci daca Dumnezeu, indiferent de chipul in care il imbraca o traditie religioasa sau alta, a creat Lumea, atunci el este recunoscut in toate elementele Creatiei sale. Dumnezeu este astfel o fiinta obiectiva, Cosmica, recunoscut de sfintii si de sufletele treze ale tuturor colturilor lumii.
Oare cum sa poata crestinismul sa isi inteleaga propriul sens daca dogmele acestuia nu ii dau libertatea de a se privi pe sine ca intreg, ca fapt cosmic? Prin acceptarea unor conceptii limitative si personale asupra divinitatii, noi insine ne limitam intelegerea si chiar legatura cu intreg universul. Caci daca Fiul Divin a coborat in lumea Pamantului acest fapt constituie un eveniment cosmic, cunoscut de intreaga Creatie, cu sau fara constienta. A privi importanta jertfei de pe Golgota ca pe un fapt izolat social si destinat doar catorva individualitati devine in acest sens o lipsa de profunzime spirituala. Sa ne deschidem deci spre o intelegere mai ampla, lipsita de discriminari care autoizoleaza religiile si oamenii pentru care, de fapt, Christos a coborat pe Pamant.
Primele comunitati de crestini cunosteau Taina dumnezeirii omniprezente, astfel ca nu puteau concepe sarbatorile lui Dumnezeu fara o legatura directa cu ritmurile Naturii pe care El a creat-o si oranduit-o. Pastrat initial prin traditie la inceputul primaverii, Pastele este stabilit oficial la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, in functie de echinoctiul de primavara, in preajma sarbatoririi invierii vegetatiei prin cultele agrare pagane. Craciunul se sarbatoreste imediat dupa solstitiul de iarna, suprapunandu-se astfel cu stravechile sarbatori a luminii, inchinate Cerului si Soarelui spiritual.
Citeste...


Traditii, Sarbatori, Obiceiuri populare

Saptamana Luminata

Prima saptamana dupa Duminica Pastelui, este denumita Saptamana Luminata. In popor exista credinta ca odata cu Invierea Domnului nostru Iisus Christos, se deschide raiul pentru cei tinuti in iad, de la Adam si pana la venirea Mantuitorului si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomei. Dupa o veche datina, in biserici se scoate usa din mijloc a altarului, care e pusa deoparte si sta asa toata Saptamana Pastelui sau Saptamana Luminata. In aceasta saptamana nu se fac nunti, iar zilele ei se petrec conform datinii, traditiei si obiceiului, astfel :
In Lunea Alba, in unele locuri exista obiceiul udatului si al umblatului cu pasca pentru vestirea Invierii, la rude, neamuri, parinti, nasii, in familia largita. Cine moare in Lunea Alba ajunge-n Rai, nejudecat.
In Martea Alba, femeile slobozesc Paresimile, adica citirea pomelnicului in timpul postului si fac pomeni pentru vii si morti. In aceasta zi nu se lucreaza.
Citeste...


Sfinti

Sfantul Gheorghe - Purtatorul de Biruinta - 23 aprilie

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai cunoscuti sfinti ai crestinismului. El este sarbatorit atat de Biserica Ortodoxa, cat si de cea Romano-Catolica - este patronul Georgiei si al Angliei - imaginea sa fiind asociata cu vitejia si credinta pana la sacrificiul suprem.
Sfantul Gheorghe a trait in vremea imparatului Diocletian, tragandu-se din Capadochia si facand parte dintre soldatii numiti tribuni. La vremea aceea, imparatul a pornit prigoana impotriva crestinilor, promitand daruri si cinstiri imparatesti acelora care isi vor intoarce fata de la Christos. Declarandu-se crestin, Sfantul Gheorghe a fost supus la chinuri ; a fost impuns cu sulita, dar varful acesteia s-a rupt ; a fost tras pe roata, dar Sfantul a ramas nevatamat ; a fost aruncat intr-o varnita, de unde a iesit sanatos ; batut, incaltat cu cizme de fier si pus sa alerge ; la multe cazne a fost supus si in tot acest timp a fost batjocorit pentru credinta lui. Apoi i s-a cerut sa invie un mort, ingropat de mult timp ; rugandu-se deasupra mormantului, mortul a inviat, s-a inchinat sfantului si a slavit Dumnezeirea lui Christos.
Citeste...


Editorial

Lumina Sfanta - cum decurge acest ritual

In fiecare an, in Ierusalim la Biserica Sfantului Mormant, are loc in sambata Pastelui Ortodox, o minune. Nu este cunoscuta nici o alta minune care sa se intample cu atata regularitate si pe o perioada atat de indelungata de timp, iar minunea despre care vorbim este aprinderea instantanee a Luminii Sfinte, deasupra Sfantului Mormant, la Pastele Ortodox. Este cea mai veche minune a lumii crestine, care se repeta anual, atestata si documentata consecvent incepand din anul 1106, mentiunile anterioare fiind sporadice ( cf. Wikipedia ). La inceput, in Biserica antica, Lumina Sfanta a venit pentru toata crestinatatea ; se poate citi despre ea in surse vechi din secolul al VIII-lea al erei noastre, Biserica Apuseana a primit si ea Lumina Sfanta, dar numai pana la Schisma din 1054, apoi acest lucru a incetat.

„Cred in Christos !”

De-a lungul timpului, multe lucruri minunate s-au intamplat ; cert este ca Lumina Sfanta se aprinde numai la Pastele Ortodox, cand slujesc preotii si Patriarhul ortodox. In anul 1112, in timpul cuceririi Ierusalimului de care Cruciati, slujba la Sfantul Mormant a fost tinuta de cardinali si preoti catolici. Cu toate ca au indeplinit cele cuvenite, Lumina Sfanta n-a venit. In cele din urma a fost chemat Patriarhul ortodox, iar in urma slujirii sale, s-a aprins si Lumina Sfanta. De asemenea, este cunoscuta minunea din anul 1326, cand turcii au cerut crestinilor ortodocsi 9000 de bani de aur, pentru a-i lasa sa slujeasca de Paste la Sfantul Mormant. Patriarhul de atunci - Ioachim, n-a avut de unde sa dea acesti bani, dar armenii au platit pentru a face ei slujirea respectiva, contand pe faptul ca Lumina va veni. Patriarhul Ioachim a fost inchis, impreuna cu preotii ortodocsi, dar li s-a ingaduit totusi sa faca slujba de Inviere la Biserica Sfantul Iacob, la o distanta de cca. 100 m de Sfantul Mormant.
Citeste...


Traditii, Sarbatori, Obiceiuri populare

Postul Pastelui

Postul Pastelui mai este numit si Postul Mare, al Patruzecimii sau al Paresimilor, fiind cu adevarat cel mai lung post. El a fost practicat de evrei si a fost pomenit in Vechiul Testament (Deut. 9:10, Lev.16:29-31), dar si in Noul Testament (Matei 4:2, Luca 4:2), unde aflam pe Iisus Christos care a postit 40 de zile si 40 de nopti.
Sfintii Apostoli au postit si ei si s-au rugat dupa exemplul Mantuitorului (Fapte 13:3 si 14:23).
Postul Pastelui tine 7 saptamani, dintre care, ultima, numita Saptamana Patimilor, cere postul cel mai sever ; acest post nu este numai prilej de abtinere de la a manca anumite alimente (carne, peste, oua, lapte si toate produsele lactate), ci presupune rugaciune si, mai ales, o atitudine spirituala, o curatire a gandurilor si faptelor, o aplecare catre milostenie si iertare, catre marturisirea pacatelor.
Citeste...


Editorial

Cele 7 rugi din „Tatal Nostru”

Adevarurile cosmice din spatele rugaciunii

Cea mai cunoscuta si iubita rugaciune a crestinilor este cea pe care Iisus Christos ne-a lasat-o si care ascunde in ea adevarurile cosmice, pe care cine oare le cunoaste mai bine, decat Creatorul lor. Prin aceasta rugaciune omul se inalta, aspira sa se inalte, aspira sa-si inalte fiinta catre Divinitate. Trebuie sa recunoastem - insa - ca rugaciunea este o forma de meditatie si, una cu o putere foarte mare de concentrare si accedere la nivele superioare. Pentru a reusi apropierea de fiinta pura, omul primeste ajutorul rugaciunii „Tatal nostru”. Insa, Iisus Christos a avertizat asupra felului in care ne rugam: „Cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe, ca paganii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati” (Matei 6:7). Repetarea mecanica a rugaciunii (bolborosirea acelorasi vorbe) nu poate sa ne apropie de Dumnezeu. Este nevoie de intelegerea noastra, mai mult, de contopirea noastra cu spiritul acestei rugaciuni. In fiecare om traieste o picatura divina, iar cand omul se roaga cu toata fiinta sa, el ajunge la expresia cea mai profunda a naturii sale launtrice, acea picatura divina.
Citeste...


Editorial

Ce inseamna sa fii bun ?

Este convenabil pentru orgoliul multor oameni sa aiba parerea despre ei insisi ca sunt oameni buni. Si eu ma laud uneori ca sunt un om bun, uitand un lucru esential in aceasta privinta : ca trebuie sa am fie un termen de comparatie, fie o oglinda care sa reflecte un anumit aspect al realitatii. Si atunci problema daca sunt un om bun sau nu se schimba mult. Daca a fi bun inseamna a trai slujind Binele obiectiv, cel care nu depinde de dorintele mele personale si de neputintele mele, atunci pot face din "parerea" ca sunt bun o stradanie care sa imi indrume mereu sufletul spre a fi mai treaz si mai deschis catre ce este binele in sine, dincolo de interesele mele personale. Bunatatea este insotita de blandete si de nepartinire si ea se cunoaste, cum spunea evanghelistul, dupa roadele ei. Deseori parerea despre noi insine ca suntem buni este defapt o amagire care ne astupa judecata obiectiva si ne face sa traim intr-o iluzie. Totusi, cand ne aflam in multumirea de sine si in haloul presupusei noastre bunatati, trebuie sa facem doua lucruri.
Mai intai trebuie sa privim in jur catre cei care ne inconjoara in viata de zi cu zi. Ei sunt oglinda noastra. Oricat de greu ne poate parea acceptarea acestui fapt, lumea din jur este intr-adevar oglinda noastra. Ceea ce ne supara sau ceea ce este rau in lume, sunt neputinta noastra si supararea noastra. Cand cineva ne uraste si ne doare, atunci ne simtim ura noastra proprie. Cand cineva este neintelegator, ne intalnim tot cu neintelegerea noastra. Trebuie doar sa constientizam ca nimic nu ni se intampla fara sa faca parte din Sensul pe care Divinitatea l-a dat lumii si ca toate situatiile cu care ne intalnim, bune sau rele, ne apartin in totalitate. Ele sunt oglinzile noastre, sunt lectiile noastre, suntem noi insine in vointa si in faptele fiecarui om pe care il intalnim.
Citeste...


Articole

MANASTIREA TISMANA

Loc binecuvantat unde oamenii isi regasesc linistea

Situata la 30 km vest de orasul Tg-Jiu din judetul Gorj, Manastirea Tismana este un foarte vechi asezamant monahal din Tara Romaneasca.
Ctitorul manastirii este Cuviosul Nicodim (1310-1406) de neam valah, din partea de sud a Dunarii, dupa mama inrudindu-se cu domnitorii Basarabi si cu cneazul Lazar al Serbiei. In Tara Romaneasca, Cuviosul Nicodim a venit prin chemare divina, cu misiunea de a ridica o manastire intr-un loc ales special pentru cinstirea si pomenirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. Documentele istorice mentioneaza mai multe ctitorii ale sale si anume manastirile : Vodita, Gura Motrului, Topolnita, Visina, Aninoasa, Prislop, dar se spune ca Manastirea Tismana ar fi cea mai frumoasa si mai trainica dintre ctitoriile sale.
Sfantul a colindat destul de mult prin muntii Olteniei pentru a gasi locul cautat. Intr-una din acele zile, pe cand se odihnea langa un copac mare din lemn de tisa, a inceput a se ruga la Dumnezeu sa-i arate prin semn dumnezeiesc unde sa aseze sfantul Jertfelnic al viitorului lacas. Atunci s-a coborat asupra lui si asupra copacului un fascicul de lumina, iar un glas s-a auzit „Aici este locul unde am poruncit tie sa faci lacas de inchinaciune Maicii Mele cele Preaslavite si cu ajutorul ei si al meu, nu va lipsi voua, intru mantuirea voastra si slavirea asezarii voastre”. Se spune ca Sfantul Nicodim a taiat cu mana lui tisa cea mare si a asezat acolo Sfantul Prestol. De la acest lemn si de la vestitele paduri din zona, aceste locuri si-au luat numele de Tismana.
Citeste...


Articole

Ce importanta mai poate avea recunostinta?

Despre recunostinta se poate spune ca este o gratitudine, o obligatie morala pentru o binefacere, un sentiment de recunoastere a datoriei fata de un binefacator. Sub aspect psihologic, recunostinta mai poate avea o anumita importanta si tocmai din acest motiv, m-am hotarat sa va prezint cateva idei.
Daca in Statele Unite ale Americii si Canada, recunostintei ii este dedicata in luna noiembrie a fiecarui an o sarbatoare cunoscuta sub denumirea de „Thanksgiving Day”, pe la noi, recunostinta a ajuns mai mult o atitudine morala.
Celebrata sau nu, recunostinta ca sentiment, poate avea un rol deloc de neglijat, indeosebi pentru persoanele pentru care valorizarea ar avea si o alta semnificatie. La aceasta concluzie am ajuns recent, dupa o discutie cu cineva, care face parte din categoria persoanelor care obtin rezultate semnificative numai atunci cand simt ca sunt apreciate, eventual recompensate. Cine este de vina? Se pare ca mediul in care au crescut, educatia care le-a fost indusa... cine mai stie?
Nu este o noutate pentru nimeni, in ziua de azi, auzim din ce in ce mai putine cuvinte de multumire, iar recunostinta se exprima din ce in ce mai putin. Pe majoritatea dintre noi, acest lucru nu ne deranjeaza, dar sunt si persoane care, prin structura lor, sunt (sau au devenit cu timpul) mult mai receptive la acest sentiment de recunoastere a datoriei. Zilele trecute am cunoscut o astfel de persoana si am constatat ca lipsa indelungata a unei astfel de valorizari, o adusese in pragul depresiei.
Daca as fi incercat sa o aduc cu picioarele pe pamant, spunandu-i sec “Fericit cel ce nu asteapta recunostinta, acela nu va avea nicio dezamagire”, as fi gresit crunt. Nu oricine poate suporta o asemenea replica, asa ca a trebuit sa ma gandesc la altceva.
Citeste...


Editorial

Treptele inițierii creștine

“Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.”
Evanghelia după Marcu, 8,34

În spațiul oriental, inițierea era o problemă personală a căutătorului, ce dorea să se elibereze de suferință și de trăirea pe Pământ prin vieți repetate. Această inițiere orientală cuprindea șapte etape:
Abținerea – Yama
Urmarea simbolurilor cultice – Njama
Disciplinarea posturilor corpului – Asana
Educarea respirației – Pranayama
Trăirea în raport cu moralitatea – Pratjahara
Liniștea minții și unirea ei cu totul – Dharana și Dyana
Golirea de sine pentru a primi spiritualul – Samadhi


În Misteriile epocilor ulterioare, acționa alt impuls decât cel din Vechea Indie. Existau astfel trei trepte ale inițierii, care mergeau de la individual la social. Prima treaptă era reprezentată de ocultatio, retragerea în rugăciune sau meditație, dispariția față de lume în izolarea unei școli sau frății spirituale. Cea de-a doua etapă a inițierii vechi era caracterizată de moartea simbolică prin descensus ad inferos. Ceea ce era vechi trebuia să moară pentru a face loc noului să se manifeste. Ultima etapă a inițierii vechi era epiphania, revelatio sau revelarea celui care a revenit din ocultarea mistică și călătoria în moarte. Discipolul la inițiere trecea de la statutul de învățăcel la cel de inițiat și ieșea în lume pentru a împlini misiunea sa de conducător de popoare sau preot.
Inițierea veche parcurgea astfel cele trei etape:
Ocultatio sau retragerea
Descensus ad inferos sau moartea mistică
Epiphania sau ieșirea în lume


Pășind prin cele trei etape misteriale, inițierea creștină mistică presupune șapte etape, care au fost parcurse în mod arhetipal de Christos în ultima parte a Săptămânii Patimilor.
Citeste...


Rugaciuni

TOP 10 rugaciuni crestine

Cu smerenie si umilinta, propunem cititorilor nostri, 10 rugaciuni crestine, intr-o ordine aleatorie. Este doar o incercare de a va aminti cele mai cunoscute si iubite rugaciuni ale neamului romanesc, crestin de doua milenii si mult incercat in credinta sa, in anii de trista amintire din a doua jumatate a secolului al XX-lea.


1. Vom incepe cu copilaria cand, fiecare parinte ar trebui sa-si invete copilasii sa se roage, pentru a sadi in sufletul lor curat, inca de la inceputul vietii, credinta si sentimentele pioase.
Rugaciunea copiilor :
Citeste...


Editorial

Inviat-A ?

Invierea = minune Christologica sau minune obisnuita a oricarui amarat de crestin (viitor fericit) care a inteles si a acceptat ?

Vai voua, cei care nu acceptati Invierea !
Vai voua, cei care ati inteles, si nu acceptati !
Vai voua, celor care va e frica de moarte !

Fericiti voi care intelegeti sau macar acceptati Invierea lui Christos ca pe o personala si personalizata de intampinare quasicompetenta a unui fenomen unic (empiric numin minune) a vesniciei paradisiace ; dornica de o virtuosa si competenta accesare.
Citeste...


Editorial

Ce sunt cele noua ierarhii sau oranduielile ceresti ?

Crestinii cunosc de regula doar patru din cele noua ierarhii ingeresti, anume ingerii, doi dintre arhangheli (Mihail si Gabriel) si serafimii si heruvimii, datorita rugaciunilor inchinate Maicii Domnului, care este comparata cu aceste doua cete ingeresti cele mai apropiate de Tatal Ceresc.
Sfantul Dionisie Pseudo-Areopagitul este primul care numeste si organizeaza ierarhiile ceresti intr-un mod complex si clar, asezand lumea spirituala dupa functii, atributii si puteri ale fiintelor din cadrul ierarhiilor. Dionisie Pseudo-Areopagitul a primit supranumele de „parinte al numelor ierarhiilor” datorita acestui fapt, care a facut ca de la el incoace sa folosim denumirile sale pentru fiintele spirituale si organizarea lor in lumea spirituala.
Ierarhiile ceresti sunt dispuse in trei triade. Triada superioara cuprinde Scaunele sau Tronurile, Heruvimii si Serafimii, triada din mijloc Exousiai sau Stapaniile, Dynamis sau Puterile si Kyriotetes sau Domniile, iar cea inferioara si mai apropiata oamenilor cuprinde Ingerii, Arhanghelii si Incepatoriile sau Arhaii. Cele trei oranduieli poarta si nume traditionale romanesti, de origine slava de regula, dar se folosesc totodata si terminologiile latina si ebraica.
Citeste...


Editorial

Arsenie Boca - rugaciunea de dimineata

Am stat mult sa ma gandesc daca este bine sa scriu un articol despre Parintele Arsenie Boca, datorita respectului pe care i-l port Avvei. Caci in ultima vreme a scrie sau a vorbi despre Parinte mi se pare ca aduce un deserviciu misiunii sale autentice. Oameni care nu il cunosc, care nu s-au apropiat nici carturareste, nici duhovniceste de opera sa, au lansat o cultura intreaga a icoanelor si zicerilor lui Arsenie Boca. Iar acest lucru ma intristeaza profund. Caci Parintele a fost un om modest, retras, care a vorbit despre mari Taine ale cunoasterii si crestinismului cosmic in cercuri mici, restranse, in conversatii private, iar a vulgariza prin expunere si difuzare publica aceste adevaruri soptite le face sa isi piarda sensul si sa fie deseori gresit intelese de mare parte din cei care le intalnesc pe aceste cai. Putem aprecia faptul ca desi a fost necunoscut in viata, acum este cunoscut in intreaga ortodoxie, insa acest lucru risca sa devina tot mai mult un fapt comercial si lipsit de sens.
Pentru acest motiv articolul meu despre viata si opera Parintelui Arsenie Boca va mai astepta un timp pana sa apara, pentru ca sunt prea tulburi apele din jurul persoanei sale acum. As vrea insa sa impartasesc pe aceasta cale din experienta mea cu rugaciunea de dimineata a Parintelui, care mi-a insotit drumul personal meditativ mult timp. Sper astfel ca cei care au nevoie de o rugaciune sau un fundament pentru meditatie la inceputul unei zile pot gasi aici cateva observatii utile. Pentru ca circula pe internet si in brosuri editate de biserici versiuni multiple ale acestei rugaciuni, eu am optat pentru varianta mai putin canonizata, insa mai simpla pe care am primit-o de la cativa discipoli de-ai parintelui care l-au avut ca duhovnic in anii '80. Este versiunea pe care o consider cea mai profunda si alaturi de care mi-am inceput mult timp ziua.
Citeste...




Parapsiholog Radu Botez - parapsihologie paranormal astrologie

© Copyright 2007 - 2014 rugaciuni.ro     Toate drepturile rezervate     Mentiuni Legale
* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.

Site-ul oficial al Asociatiei de Astrologie si Parapsihologie ElyStar       (www.aapes.ro) Revista ElyStar OnLine - de Parapsihologie si Astrologie       (www.elystar.ro) Revista de medicina alternativa  (www.infoterapii.ro) Horoscop 2014 - berbec taur gemeni rac leu fecioara balanta scorpion sagetator capricorn varsator pesti Info Parapsiholog - Cabinet de Parapsihologie Paranormal Astrologie Revista Info Cosmetica  (http://www.infocosmetica.ro) Carte Psihologie Parapsihologie Revista de Superstitii       (www.superstitii.ro) Revista Vietilor Anterioare       (www.reincarnare.ro) Paranormal - Parapsihologie  (http://www.paranormal-parapsihologie.com) Revista OnLine de Interpretare a Viselor                              (www.oniromantie.ro) Cabinet OnLine de Parapsihologie - Parapsiholog Radu Botez (http://www.parapsiholog.ro) Portal Esoteric (http://www.parapsiholog.eu) Carte Reincarnare Revista de Arte Martiale - Budo Gym  (http://www.revista.budogymclub.ro/) Revista de Rugaciuni (http://www.rugaciuni.ro) Budo Gym Club - Dojo de Kyokushin Karate Forum de VISE - Oniromantie.ro (http://www.forum.oniromantie.ro) Astrologie Tarot Horoscop Numerologie Carte SEX si Zodii Magazin Ezoteric Revista Arta-Sexului - (http://www.arta-sexului.ro)