Revista de Rugaciuni si Spiritualitate - Crestinism, Iudaism, Islamism ( Islam ), Hinduism, Budism ( Buddhism )

Editorial

Religiile sunt acuzate...

Religiile sunt acuzate că au măcelărit mulțimi de oameni în numele iubirii de Dumnezeu, și din nefericire nimeni nu o poate nega. La fel de adevărat este și că ateii și-au persecutat îngrozitor semenii, așa cum au făcut- o și slujitorii religiei. Iar cetățenii unor state supuse unor regimuri politice ostile oricărei spiritualități nu au fost nici mai liberi, nici mai fericiți.
Așadar, vina nu este a religiei, ci a oamenilor: ei nu-și analizează originea și natura convingerilor și a comportamentului lor, ei nu caută metodele de a se îndrepta, pentru a fi capabili să trăiască în pace cu ceilalți; atunci, ei distrug tot ce ating, nu numai religia, dar și filosofia, politica, știința, arta etc. Fiecare dintre aceste domenii devine ceea ce oamenii fac din el. De aceea, ei trebuie să înțeleagă că lucrul cel mai important este să înceapă o lucrare asupra lor înșiși, astfel ca gândurile, sentimentele și faptele lor să fie cu adevărat la înălțimea cauzelor ce pretind că le slujesc.

Omraam Mikhaël Aďvanhov
*Material oferit de Revista ElyStar - www.elystar.ro - partener online

* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Editorial

Tămâie? Da, dar mai trebuie si altceva..

În Cărțile Sfinte se spune că sufletele celor drepți emană niște miresme ce produc plăcere Domnului și entităților celeste. Este o realitate: sufletul unui om drept emană un parfum, iar acest parfum atrage îngerii, el atrage Duhul Sfânt. Duhul Sfânt coboară numai în sufletul al cărui parfum îl poate respira.
Așadar, este foarte important pentru noi să reușim, prin lucrarea noastră spirituală, să ameliorăm calitatea miresmelor, adică a emanațiilor corpurilor noastre psihice, nu atât cât să îi atragem pe oameni, ci pentru a atrage prietenii din lumea invizibilă. De ce să nu le oferim această bucurie? Spuneți că ardeți niște tămâie... Este bine, dar nu suficient: dacă vreți să îi atrageți pe îngeri, trebuie să învățați deopotrivă să emanați miresmele purității, ale sfințeniei, în interiorul vostru.

Omraam Mikhaël Aďvanhov
*Material oferit de Revista ElyStar - www.elystar.ro - partener online

* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Editorial

Dumnezeu nu are nevoie de suferinţele oamenilor

Mulţi călugări, asceţi, sau chiar simpli credincioşi şi-au aplicat voit tot felul de chinuri… gândindu-se că sunt „pe placul Domnului” Ca şi cum Dumnezeu s-ar bucura văzând creatura umană rănită, însângerată... Rare sunt religiile care nu au preconizat acest gen de practici, unele o fac chiar în zilele noastre. Dar a venit vremea să înţelegem că Domnul nu are nevoie de suferinţele oamenilor. Epoca biciului, a chinului, a supliciului s-a încheiat. A-ţi brutaliza şi mutila trupul, a-ţi risca viaţa, această modalitate de a te sacrifica pentru Divinitate este sterilă.
Adevăratul sacrificiu se află în iubirea fraternă, dezinteresată, pentru toţi oamenii. Acela care a înţeles sensul şi puterea iubirii nu are nevoie să-şi aplice niște suferinţe: el va avea suficiente de împărţit cu toţi cei care au necazuri! Iar obstacolele ce le va întâlni în strădaniile sale de a-i ajuta vor fi tot atâtea ocazii să sufere! Dar el nu trebuie să dea înapoi în faţa acestor suferinţe: ele îl vor înălţa, îl vor înnobila.

Omraam Mikhaël Aďvanhov
*Material oferit de Revista ElyStar - www.elystar.ro - partener online

* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Editorial

Câteva cuvinte despre religie…

O religie este o formă preluată de Spiritul Divin să se exprime. Ori, nici o formă nu poate rămâne neschimbată. Creștinismul, născut în Orientul Mijlociu, a primit încă de la început anumite elemente din culturile greacă și latină; aceste elemente s-au adăugat la cele moștenite de la religia iudaică, influențată la rândul ei de religiile din țările vecine: Egipt, Mesopotania. O religie nu se naște niciodată din nimic, ea primește anumite elemente ale religiilor anterioare și se transformă ea însăși, pe măsură ce este difuzată departe de locul de origine. Astfel, popoarele din Africa, din America sau Asia, care au fost convertite la creștinism au adăugat niște elemente din propria cultură.

Fie că vrem sau nu, religiile se transformă. Chiar dacă există mereu aceleași texte sfinte, există o distanță din ce în ce mai mare între ceea ce persoanele citesc și ceea ce ele înțeleg și simt din aceste texte. Evoluția este legea vieții, de aceea nu este bine să te încăpățânezi să dai veșnicie formelor unei religii.

Omraam Mikhaël Aďvanhov
*Material oferit de Revista ElyStar - www.elystar.ro - partener online

* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Sfinti

Sfintii Trei Ierarhi - 30 ianuarie

La 30 ianuarie crestinii ortodocsi sarbatoresc pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul - Cuvantatorul lui Dumnezeu si Ioan Gura de Aur, care au trait in secolul al IV-lea al erei crestine, denumit - pe drept - "secolul de aur al crestinismului". Sfantul Grigorie Teologul este simbolul stiintei teologice, sfantul Vasile cel Mare este simbolul energiei si actiunii puse in slujba oamenilor, iar sfantul Ioan Gura de Aur este simbolul ravnei apostolice prin cuvant si fapta; Sfintii Trei Ierarhi au lucrat, toti trei, pentru indreptarea vietii credinciosilor, dupa invatatura Domnului nostru Iisus Christos.

Citeste...


Sfinti

Sfantul Vasile cel Mare - 1 ianuarie

Nascut in Cezareea Capadochiei, Sfantul Vasile a trait intre anii 330-379, in vremea sfantului si marelui imparat Constantin ; parintii sai erau drept credinciosi, tatal sau fiind un luminat dascal in cetate. Sfantul Vasile a fost mare iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, fiind inaltat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei in anul 370. De la inaltimea acestei chemari, a dus o lupta sfanta, prin scris si cuvant, pentru apararea dogmei Sfintei Treimi si luminarea crestinatatii, fiind cel dintai ierarh care a intemeiat pe langa Biserica - azile si spitale, in ajutorul celor saraci si neputinciosi, indemnand pe cei avuti sa-si foloseasca bunastarea pentru ajutorarea celor flamanzi si nevoiasi. Sfantul Vasile cel Mare a fost un mare animator in lupta contra arianismului, dand grele lovituri acestei erezii. A fost un mare preot, mare liturghisitor, mare pedagog, mare prieten, mare organizator ; a fost numit "un roman printre greci". A murit la 1 ianuarie 379, plans de toti si numit inca de pe atunci - "cel Mare". Astazi, oamenii il praznuiesc cu dragoste si respect, la data de 1 ianuarie a fiecarui an, iar multe biserici poarta hramul Sfantului Vasile Cel Mare.

*Cititi despre "Obiceiuri si superstitii de Sf. Vasile" (click aici).


REDACTIA



* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Traditii, Sarbatori, Obiceiuri populare

Originile superstitiilor - Craciunul si Anul nou

25 Decembrie si 1 Ianuarie

Desi omul crestin a primit o "lege" a salvarii (prin sacrificiul lui Iisus), in adancul subconstientului sau a ramas tributar fricii de elementele naturii, de rele, de boli, de "ceva" nefast, inca din adancurile istoriei umanitatii, cand nu stia cum sa se apere, sa se fereasca de ele. Subconstientul colectiv pastreaza frica ancestrala, sentiment care-l face pe om vulnerabil si, nu este intamplator ca, superstitiile dainuie cu strasnicie mai ales in mediul rural, mai putin emancipat. Dar mai interesant este ca nici credinta religioasa nu-i opreste pe oameni sa pastreze si sa transmita o suma de superstitii care, daca li s-ar cunoaste radacinile, poate ar fi eradicate, pentru ca multe din superstitiile noastre isi au radacinile in ritualuri pagane.
In traditia populara romaneasca vom mai intalni numeroase superstitii legate de Craciun si Anul Nou - despre care vom vorbi mai jos, de plante, diavol, leacuri, munca campului, superstitii vechi si unele mai noi (ex.: daca vezi masina "Salvarii" se spune ca-ti merge prost), superstitii care se refera la meserii, la oameni buni si oameni rai si multe altele. Se pare ca nu vom scapa de ele, ba, chiar le vom imbogati. Un superstitios ar putea spune:
-"Bate-te peste gura !"
Citeste...


Sfinti

BOBOTEAZA - 6 ianuarie

Boboteaza, o sarbatoare de maxima importanta, serbata in ziua de 6 ianuarie incheie sirul sarbatorilor de iarna si are un inteles crestin, reprezentand momentul nasterii spirituale a Mantuitorului, prin Botezul faptuit de catre Ioan Botezatorul.
Sfanta Evanghelie vorbeste despre Iisus care a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care vazandu-L, a spus "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii". Si indata cand Iisus iesea din apa Iordanului, cerurile s-au deschis si Duhul Sfant s-a pogorat asupra Sa, sub forma unui porumbel. Si din ceruri s-a auzit un glas care zicea: "Tu esti Fiul Meu cel iubit, intru Tine am binevoit" (Marcu 1:9-11). Boboteaza mai este numita Iordanul sau Chiraleisa, iar in aceasta zi se sfintesc toate apele si preotul arunca in apa crucea, pe care mai multi barbati incearca sa o scoata si cel care va reusi, se spune ca va avea noroc tot anul care incepe acum.


Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie

Indata dupa sarbatoarea Bobotezei, crestinii orodocsi sarbatoresc pe Sfantul Ioan, cel care L-a botezat pe Iisus in apa Iordanului. Sfantul Ioan a primit de la insusi Domnul Christos marturia ca a fost cel mai mare dintre oameni si cel dintai dintre profeti. La maturitate el s-a retras in pustiu, imbracat intr-o haina de par de camila, hraninsu-se cu cosasi si miere salbatica. El ii boteza in apele Iordanului pe cei pocaiti si pregatiti sa-L primeasca pe Domnul Mantuitor. Pentru curatenia si dragostea sa, Sfantul Ioan a fost vrednic sa-L boteze pe Iisus si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.
Irod Antipa, tetrarhul Galileei, caruia Ioan i-a reprosat casatoria cu Irodiada, pe cand acesta era inca sotia fratelui sau Filip, si cu care avea o fiica, pe Salomeea; acest Irod Antipa a pus ca Ioan sa fie intemnitat, si la ziua sa de nastere a oferit capul Sfantului pe o tipsie, Salomeei. Prin viata si moartea sa, Sfantul Ioan Botezatorul ramane pentru toti crestinii un model; profet si stapanitor al vietii spirituale, o personalitate marcanta a crestinismului.

*Cititi despre Superstitiile zilei de 6-7 ianuarie (click aici).
dar si despre "Zamislirea Sfantului Ioan" (click aici) si "Nasterea Sfantului Ioan" (click aici).


REDACTIA



* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.



Sfinti

Cuviosul Antonie cel Mare - 17 ianuarie

La 17 ianuarie, in toate traditiile crestine, este praznuirea Cuviosului Antonie cel Mare. Acesta a trait intre anii 251-356 d.Chr. si este socotit in traditia monastica drept incepatorul vietii calugaresti si - impreuna cu Pahomie cel Mare - intemeietor al monahismului. Nascut in satul Coma - Egipt din familie de crestini si murindu-i parintii pe cand el avea 20 de ani, si-a impartit averea si, ascultand cuvantul Evangheliei (Matei 19:21), s-a retras in singuratate. In anul 286, la varsta de 35 de ani se asaza la marginea desertului, pe malul drept al Nilului, unde va mai sta 20 de ani in pustnicie, pana in anul 306, cand devine parintele spiritual al multor calugari din diferitele "colonii monastice" din deserturile Egiptului, dintre care, cele mai vestite fiind Nitria si Schit.
Citeste...


Editorial

Treptele inițierii creștine

"Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine insuşi, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze."
Evanghelia după Marcu, 8,34

in spațiul oriental, inițierea era o problemă personală a căutătorului, ce dorea să se elibereze de suferință și de trăirea pe Pămant prin vieți repetate. Această inițiere orientală cuprindea șapte etape:
Abținerea - Yama
Urmarea simbolurilor cultice - Njama
Disciplinarea posturilor corpului - Asana
Educarea respirației - Pranayama
Trăirea in raport cu moralitatea - Pratjahara
Liniștea minții și unirea ei cu totul - Dharana și Dyana
Golirea de sine pentru a primi spiritualul - Samadhi


in Misteriile epocilor ulterioare, acționa alt impuls decat cel din Vechea Indie. Existau astfel trei trepte ale inițierii, care mergeau de la individual la social. Prima treaptă era reprezentată de ocultatio, retragerea in rugăciune sau meditație, dispariția față de lume in izolarea unei școli sau frății spirituale. Cea de-a doua etapă a inițierii vechi era caracterizată de moartea simbolică prin descensus ad inferos. Ceea ce era vechi trebuia să moară pentru a face loc noului să se manifeste. Ultima etapă a inițierii vechi era epiphania, revelatio sau revelarea celui care a revenit din ocultarea mistică și călătoria in moarte. Discipolul la inițiere trecea de la statutul de invățăcel la cel de inițiat și ieșea in lume pentru a implini misiunea sa de conducător de popoare sau preot.
Inițierea veche parcurgea astfel cele trei etape:
Ocultatio sau retragerea
Descensus ad inferos sau moartea mistică
Epiphania sau ieșirea in lume


Pășind prin cele trei etape misteriale, inițierea creștină mistică presupune șapte etape, care au fost parcurse in mod arhetipal de Christos in ultima parte a Săptămanii Patimilor.
Citeste...


Editorial

Artele Martiale si morala crestina

Artele martiale - origini si actualitate

"Artele marțiale" au existat de-a lungul intregii istorii a omenirii, ele fiind similare inca de la "nastere" cu diferite procedee sau tehnici de lupta folosite in mod special in confruntarile fizice sau in razboaie. Inca din vremea Olimpiadelor omenirea a mostenit o serie de forme de arte martiale care s-au pastrat pana in timpurile noastre, amintind aici celebrul pankration (stramosul artelor martiale mixte) precum și celebrele lupte greco-romane si varianta moderna a acestora, mai puțin protectiva - luptele libere (in varianta romaneasca acestea fiind cunoscute sub denumirea de trantă). De asemenea, la nivel european trebuie să fi existat multe alte forme similare sau diferite de luptă (precum franțuzescul savate si altele).
Clasificarea artelor martiale s-ar putea face dupa foarte multe criterii, rezultand un numar mare de categorii. Daca ar fi sa facem o clasificare cat mai generala a acestora, am putea sa impartim artele martiale in: arte martiale traditionale si arte martiale moderne. De asemenea, in funcție de principiile strategice folosite, rolul acordat forței, vitezei și inițiativei, artele marțiale se pot imparti in două mari ramuri (școli): stiluri externe și stiluri interne.
Artele martiale traditionale sunt cele care respecta caracterul vechi, traditional, razboinic, bazandu-se in mod special pe tehnici ce in urma cu mai bine de 200 de ani erau folosite in razboaie sau in diferite confruntari fizice.
Artele martiale moderne sunt cele care presupun cautarea de catre practicanti a unui sens mult mai adanc decat simpla confruntare fizica, acestea urmarind in principal dezvoltarea unei conștiințe superioare, in armonie cu mediul inconjurator și cu un autocontrol realizat prin exerciții fizice și mentale, in acest sens artele martiale devenind o cale (do) adevarata de lupta a fiecarei fiinte umane, in depasirea limitelor existentei sale si in castigarea adevaratei "batalii" a vietii si anume cea a sinelui cu sine insusi.
Citeste...


Editorial

Mantre sau rugăciuni?

Fiecare religie, fiecare tradiție spirituală precum și mistica izvorată din ele au avut un mod propriu de a se raporta la Dumnezeu. insă, dincolo de dogme, credințe, istorii diferite, pe care le cunoaște fiecare dintre acestea și le apără uneori prin arme și războaie, există ceva comun in practica spirituală care le insoțește pe toate. Căci o religie nu este formată doar din legile, prescripțiile, sfinții sau tradițiile promovate, ci este mai ales dintr-un mod de viață care propune o practică specifică. Dacă reducem toate tradițiile spirituale la lucruri esențiale și simple, putem spune că toate cred intr-o ființă spirituală originară, un Tată Creator (Mamă Arhetipală) și toate ii propun omului metode prin care să se dezvolte pentru a fi o ființă mai bună, un cetățean mai bun, un preot mai bun sau un exemplu de virtute pentru semenii săi.
Metodele de a infăptui această purificare sau transformare morală sunt foarte diferite, mai ales intre tradițiile orientale și cele occidentale, insă toate au ca nucleu cuvinte, propoziții, imnuri sau poezii cu caracter sacru, pe care le-au rostit personalități de excepție, sfinți sau inițiați. După multe tradiții, asemenea texte au fost rostite inițial chiar de ființele divine sau de slujitorii-patriarhi ai acestora. Indiferent că erau cuvinte simple, imnuri sau propoziții mai lungi ori mai scurte, toate aceste sentințe sfinte erau păstrate in vremuri mai vechi sub formă de poezii, primind un ritm, o formă artistică și chiar o melodie cu ajutorul căreia ele puteau fi incantate sau performate. Conținutul lor, conform tradițiilor, oferă discipolilor putere, ințelepciune și iubire.
Tradiția orientală cunoaște acest tip de sentințe-rugăciuni sub numele de mantram (mantre sau mantras), termenul provenind din limba sanscrită, odată cu importul masiv de literatură esoterică din a doua parte a secolului al XIX-lea. Tradiția iraniană conservă aceași termen, cu variația manthra, pe cand spațiul taoist numește sentințele sacre zhenyan. Termenii pot fi asemănați cu rugăciunile din cadrul spațiului occidental creștin, dacă ne raportăm la conținutul lor și mai ales la funcționalitate. Atat mantrele, cat și rugăciunea au ca scop apropierea practicantului de Dumnezeu, crearea unui spațiu special de comunicare intre om și Creatorul său.
Citeste...




Parapsiholog Radu Botez - parapsihologie paranormal astrologie

© Copyright 2007 - 2017 rugaciuni.ro     Toate drepturile rezervate     Mentiuni Legale
* Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.

Site-ul oficial al Asociatiei de Astrologie si Parapsihologie ElyStar       (www.aapes.ro) Revista ElyStar OnLine - de Parapsihologie si Astrologie       (www.elystar.ro) Radu Botez - parapsiholog - carte de vizita online Revista de medicina alternativa  (www.infoterapii.ro) Info Parapsiholog - Cabinet de Parapsihologie Paranormal Astrologie Revista InfoMuzica - meloterapie       (www.infomuzica.ro) Carte Psihologie Parapsihologie Revista de Superstitii       (www.superstitii.ro) Revista Vietilor Anterioare       (www.reincarnare.ro) Paranormal - Parapsihologie  (http://www.paranormal-parapsihologie.com) Revista OnLine de Interpretare a Viselor                              (www.oniromantie.ro) Cabinet OnLine de Parapsihologie - Parapsiholog Radu Botez (http://www.parapsiholog.ro) Portal Esoteric (http://www.parapsiholog.eu) Noul tau dictionar de vise -- Enciclopedia viselor pe intelesul tuturor - editie digitala Carte Reincarnare Revista de Arte Martiale - Budo Gym  (http://www.revista.budogymclub.ro/) Revista de Rugaciuni (http://www.rugaciuni.ro) Budo Gym Club - Dojo de Kyokushin Karate Astrologie Tarot Horoscop Numerologie Carte SEX si Zodii Magazin Ezoteric